THE WITCH, DE URMARIT ATENT

 The Witch, mai mult thriller psihologic, asa cum vad eu treaba:) Filmul surprinde drama unei familii de puritani, undeva in jurul anului 1630, fortati sa se mute in marginea salbaticiei, datorita convingerilor religioase. Salbaticia, diferita de cea pe care noi o cunoastem de la televizor sau de pe Instagram, e mult mai intunecata si mai apasatoare, prin linistea, intunecimea si apropierea de raul primar si chiar devine un factor ce amplifica suspansul. Drama loveste inca din primele minute, de nicaieri, atunci cand fiul cel mic al familiei cu 5 copii dispare misterios. Urmeaza aproape de o ora si jumatate de “horror” diferit, urmeaza un suspans construit din paranoia, ardoarea tampeasca de a rezolva totul prin credinta, limbajul invechit si pauzele intunecate ce iti induc o stare de apasare…

  Straluceste in toata aceasta vanatoare psihologica prestatia celor doi copii mai mari ai familiei, interpretati de Anya Taylor-Joy (Thomasin) si Harvey Scrimshaw (Caleb), prestatie ce face ca persecutia tinerei Thomasin de catre propria familie sa adanceasca nesiguranta si drama prin care acestia trec.. Suspansul se  aseamana pe alocuri cu genul de suspans creat in “IT FOLLOWS” – care mie mi-a parut de-a dreptul idiot, insa e cu totul alt gen de film. Daca The Conjurig sau Insidious sunt filmele de groaza dupa care te ghidezi, esti in cu totul alta parte. Pe mine m-au speriat al dracului de tare cele doua filme, dar asta as spune mai mult ca mi-a placut intr-un alt fel. Vrajitoria asa cum este expusa aici este cu totul altceva, la fel de macabra, dar departe de lumi paralele in care oamenii trec si revin mai apoi. Moartea e iminenta, e o parte normala a vietii, nu e treaba aia nasoala care intervine doar cand ceva merge prost:)

 Prelungirea putinelor momente de suspans brut printr-o coloana sonora inspirata, revenirea la simboluri malefice primare, precum intruchiparea diavolului in animale dar si plasarea intr-o perioada in care viata era mai mult o binecuvantare, nu un drept, te pun un pic pe ganduri. Oamenii au reusit sa faca inspaimantatoare o scena cu un iepure care te priveste fix, deci as pune ca le-a iesit destul de bine:)

the witch1

  Finalul e neasteptat din punctul meu de vedere si nu-mi vin in minte multe variante care sa se fi potrivit mai bine, te las insa pe tine sa decizi asta. Mie mi-a placut filmul, chiar cred ca a tinut exact cat trebuie si genul asta de suspans m-a prins:) Daca ai vazut filmul spune-ne cate ceva, poate mi-a scapat vreun detaliu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *