Compostul de casă este un amestec de resturi vegetale care s-au descompus controlat, cu ajutorul microorganismelor, într-un material brun, mărunt, cu miros de pământ de pădure. Se obține în 3-12 luni dintr-o grămadă sau dintr-o ladă de compostare, iar rezultatul îmbunătățește solul mai bine decât multe amendamente cumpărate.
Nu ai nevoie de un teren mare. O ladă de 1 m² în colțul unei grădini sau un compostor cumpărat, plasat lângă gard, ajung pentru resturile unei familii de trei sau patru persoane. Important este să înțelegi cum funcționează procesul, pentru că de el depinde dacă obții compost bun sau o grămadă urât mirositoare.
Ce se întâmplă de fapt într-o grămadă de compost?
Bacteriile, ciupercile și insectele mici (râme, miriapode, izopode) descompun materia organică. Pentru asta au nevoie de patru lucruri: hrană, aer, apă și un raport potrivit între carbon și azot. Dacă unul lipsește, procesul încetinește sau intră pe un drum greșit, cum este putrezirea fără aer, care produce mirosul de ouă stricate.
Materialele bogate în azot se numesc „verzi”: resturi de legume și fructe, zaț de cafea, iarbă proaspăt tunsă, plante tăiate. Cele bogate în carbon se numesc „brune”: frunze uscate, paie, crenguțe mărunte, carton fără imprimeu colorat, rumeguș de lemn netratat. Un raport orientativ este de 2-3 părți brune la 1 parte verde, în volum.
Ce pui în compost și ce eviți
Lista de mai jos acoperă situațiile cele mai întâlnite într-o gospodărie.
- Da: coji de legume și fructe, zaț de cafea cu filtrul de hârtie, coji de ouă zdrobite, frunze, iarbă tunsă în strat subțire, paie, cartoane simple rupte mărunt, flori trecute.
- Cu grijă: coji de citrice în cantitate mică, hârtie de bucătărie nelucioasă, plante cu semințe coapte (pot încolți în compost).
- Nu: carne, pește, oase, lactate și grăsimi, care atrag șobolani și mirosuri; excremente de câini și pisici; plante bolnave; buruieni cu rădăcini care se înmulțesc ușor, ca pirul; cenușă de cărbune.
Cojile de nucă și de lămâie se descompun lent, așa că mărunțește-le. Orice material tăiat în bucăți de 2-5 cm se transformă mult mai repede decât cel întreg.
Cum construiești grămada, pas cu pas
- Alege un loc cu semiumbră, pe pământ liber, nu pe beton, ca râmele și apa să poată circula.
- Pune la bază un strat de crenguțe mărunte, gros de 10-15 cm, pentru drenaj și aerisire.
- Alternează straturi de material brun și verde, fiecare de 10-15 cm.
- Umezește fiecare strat cât să fie ca un burete stors, nu ud.
- Acoperă cu un strat de frunze sau cu o folie perforată, ca să păstrezi umiditatea și să oprești ploaia abundentă.
- Răstoarnă și amestecă grămada o dată la 2-4 săptămâni, cu o furcă, pentru aer.
Dacă grămada ajunge la 50-60 °C în primele săptămâni, procesul merge excelent. Căldura ucide o parte din semințele de buruieni și din agenții patogeni. Dacă rămâne rece, de obicei îi lipsește azotul sau umiditatea.
Cum recunoști și repari problemele frecvente?
Dacă miroase a amoniac sau a putregai, ai prea mult material verde și prea puțin aer. Adaugă frunze uscate sau carton mărunțit și răstoarnă grămada. Dacă pare uscată și nu se întâmplă nimic, stropește cu apă și amestecă. Dacă apar muște mici de fructe, îngroapă resturile proaspete de bucătărie în mijlocul grămezii, nu la suprafață.
Un compost sărac în resturi verzi se descompune încet, iar unul cu prea multă iarbă tunsă se lipește și se înăbușă. Echilibrul se găsește prin încercări, dar după două-trei luni vei simți intuitiv când mai trebuie ceva uscat sau ceva umed.
Când este gata compostul și cum îl folosești?
Compostul copt este brun-închis, sfărâmicios, fără bucăți recunoscibile (în afară de câteva crenguțe) și miroase a pământ umed. Îl poți cerne printr-o sită de 1 cm și îl folosești în mai multe feluri:
- un strat de 2-3 cm împrăștiat primăvara peste straturi sau în jurul pomilor;
- amestecat în proporție de o treime cu pământ pentru ghivece și jardiniere;
- presărat subțire pe gazon, după aerare; găsești mai multe despre asta în articolul despre cum întreții gazonul ca să rămână verde și des.
Nu folosi compost proaspăt, încă fierbinte, în apropierea rădăcinilor tinere, pentru că poate arde plantele. Dacă nu ești sigur, pune puțin într-un ghiveci, seamănă câteva semințe de ridiche și observă dacă răsar normal.
Compostul și ciclul anual al grădinii
Toamna produci cele mai multe resturi: frunze, plante trecute, ultimele legume. Este momentul în care grămada are cel mai mult material brun. Când îți pregătești grădina pentru sezonul rece, strânge frunzele în saci pentru a le amesteca mai târziu cu resturile verzi din primăvară.
Compostul ajută și la controlul dăunătorilor, indirect. Un sol viu, cu multă materie organică, susține plante mai rezistente, iar o plantă puternică suportă mai bine atacurile. Dacă vrei să completezi acest efect, citește despre metode naturale de combatere a dăunătorilor.
Întrebări frecvente
Pot composta și într-un apartament?
Da, cu un vermicompostor, adică o ladă cu râme roșii de compost, sau cu un bokashi, un sistem de fermentare închis. Ambele ocupă puțin loc și nu miros dacă sunt folosite corect.
Atrage compostul șobolani?
Numai dacă pui resturi de carne, grăsimi sau lactate. Cu resturi vegetale și un capac sau o plasă la bază, riscul este mic.
Cât de des trebuie să-l răstorn?
La 2-4 săptămâni este suficient. Cu cât îl amesteci mai des, cu atât se coace mai repede, dar nu e nevoie să o faci săptămânal.
